• Sfaturi pentru plantarea nufărilor și a plantelor de iaz

Sfaturi pentru plantarea nufărilor și a plantelor de iaz

  • Nou


Sfaturi pentru plantarea nufărilor.
Plantarea nufărilor, a florilor de lotus
Modul de plantare!
Nufării în ghiveci trebuie replantați într-un ghiveci mai mare (poate fi chiar de 8-15 litri) sau într-o lădiță de legume.

Sfaturi pentru plantarea nufărilor.

Plantarea nufărilor, a florilor de lotus
Modul de plantare!
Nufării în ghiveci trebuie replantați într-un ghiveci mai mare (poate fi chiar de 8-15 litri) sau într-o lădiță de legume. Într-o lădiță de legume putem pune chiar doi nuferi.
Putem presăra pământ obișnuit de grădină (pământ galben sărac în nutrienți) în jumătatea vasului, iar în cealaltă jumătate punem pământ special pentru iazuri, îl tasăm doar ușor, apoi așezăm plantele în el. Deasupra punem pietricele mici și coborâm cu atenție vasul pe fundul iazului. În acest fel, planta poate supraviețui câțiva ani fără replantare. În fiecare an, să așezăm la rădăcini batoane de îngrășământ adecvate, ajutând astfel creșterea frunzelor și intensificarea culorii florilor.




Ne-am bucurat de iazul nostru de grădină întreaga vară.

Acum însă – odată cu instalarea lentă a toamnei – avem și sarcini de îndeplinit, astfel încât fauna și flora iazului de grădină să supraviețuiască cu succes iernii, iar plantele și peștii de iaz să poată începe din nou să se dezvolte primăvara viitoare. Iată câteva sfaturi de îngrijire a iazului de grădină pentru sezonul de toamnă:

Ce facem cu peștii de iaz când vine iarna?

Dacă pe o suprafață de cel puțin 1 mp adâncimea apei este de aproximativ 1 m, atunci iazul este potrivit pentru ca peștii să rămână în el pe timpul iernii. Totuși, trebuie avut în vedere ca adâncimea efectivă a apei să fie atât, deoarece în timp pe fundul iazului se depune o cantitate considerabilă de mâl, reducând spațiul necesar peștilor pentru iernare. În România, adâncimea de îngheț este de 0,8 m, deci adâncimea curată a iazului de grădină trebuie să fie mai mare decât atât.

De asemenea, este important de menționat că, atunci când temperatura apei ajunge la 13-15 grade, hrănirea peștilor de iaz trebuie oprită complet. Acest lucru poate părea drastic, dar digestia peștilor încetinește deja în acest moment, iar hrana pentru pești nu mai este valorificată. Prin oprirea hrănirii, însă, prevenim suprasaturarea apei cu substanțe organice în exces, care este adesea cauza pierderii peștilor în timpul iernii.

Ce facem toamna cu plantele din iazul de grădină?

Plantele de iaz, dacă sunt soiuri rezistente la ger, pot rămâne la locul lor. Totuși, în funcție de soi, ar putea fi util să verificați dacă vreunul dintre ele este sensibil la îngheț. De exemplu, diferite specii de Pontederia sau Sagittaria, deși sunt plante de zonă mlaștinoasă – deci pentru o adâncime a apei de 10-20 cm –, este recomandat ca la sfârșitul toamnei să fie mutate puțin mai adânc, astfel încât baza lor să fie protejată de înghețuri mai severe, sau, dacă aveți un loc unde pot fi ținute fără îngheț la câteva grade într-un lighean cu apă, este indicat să le duceți la adăpost pentru iarnă. Probabil ar supraviețui unei ierni obișnuite, dar își vor relua creșterea mai repede dacă au petrecut iarna într-un loc mai adăpostit.

Lucruri de făcut în legătură cu nufărul

Nufărul nu merită mutat dacă se află la o adâncime a apei de cel puțin 40 cm și este un soi rezistent la ger. Nu prea îi place mutarea constantă, deoarece rădăcinile sale ies din coșul de plantare și se stabilesc în zona cu pietriș și mâl de pe fundul iazului, luându-și nutrienții de acolo. Dacă îl scoatem, îi deranjăm inevitabil rădăcinile, ceea ce îi poate încetini dezvoltarea și va înflori mai puțin. Mai târziu se poate lua în considerare – dacă nu este vorba despre un nufăr pitic – mutarea lui definitivă la o adâncime mai mare, astfel încât să fie mai protejat iarna. În astfel de cazuri, căutați întotdeauna o zonă a iazului cu o suprafață de apă liniștită, unde nu există fântâni arteziene sau cascade. Probabil că nu va mai aduce la suprafață frunzele vechi, dar planta va lăsa frunzele noi să urce până la suprafața apei.

Apa curată și proaspătă este importantă

De asemenea, este recomandat să efectuați un schimb de apă de 30% în iaz la sfârșitul toamnei. În acest moment, extrageți apă de pe fundul iazului și o completați cu apă proaspătă. Înainte de instalarea iernii, îndepărtați în mod continuu frunzele uscate și putrezite ale plantelor de iaz din apă. Funcționarea pompei împotriva înghețului iazului de grădină este importantă iarna pentru ca gazele toxice produse prin descompunere în iaz – de exemplu, metanul – să poată ieși din apă.



Sfaturi pentru îngrijirea plantelor acvatice din iazul de grădină

Un iaz de grădină care funcționează corect, este plăcut ochiului și oferă un aspect natural este pur și simplu de neconceput fără plante acvatice.

Din păcate, mulți oameni nu sunt deloc sau sunt doar parțial conștienți de rolul important pe care îl joacă plantele în iazurile de grădină. Probabil că și acest lucru explică de ce vedem la tot pasul iazuri în care prezența vegetației este neglijabilă sau lipsește aproape în întregime.

Pe de o parte, astfel de iazuri oferă un aspect extrem de arid și nenatural, pe de altă parte, ciclul biologic nu se desfășoară lin în ele, ca să nu mai vorbim de faptul că într-un mediu fără vegetație nici peștii nu se simt bine.

Trăiește într-o eroare uriașă cel care crede că plantele din iazul de grădină au exclusiv un scop decorativ! Desigur, funcția lor estetică este de asemenea importantă, dar numai pentru noi, oamenii, cărora ne place să admiram nuferii colorați, zambilele de apă și alte specii de plante înflorite.

Pentru cei care sunt deja mai familiarizați cu subiectul iazurilor de grădină, probabil că nu dezvălui un mare secret spunând că plantele acvatice sunt cei mai buni aliați ai noștri în lupta împotriva proliferării algelor. Motivul pentru aceasta este foarte simplu: ele extrag din apa iazului exact acei nutrienți care sunt vitali și pentru alge pentru a supraviețui și a se reproduce. Într-un iaz de grădină întreținut corespunzător, cu o vegetație bogată, majoritatea speciilor de alge pur și simplu nu au nicio șansă să creeze o problemă majoră. Chiar dacă apar pe ici-colo (pe pietre, elemente decorative, pompa iazului etc.), ele doar vegetează.

Bineînțeles, plantele acvatice care trăiesc în iazul de grădină produc și oxigen în timpul zilei prin fotosinteză, utilizând dioxidul de carbon dizolvat în apă și cu ajutorul clorofilei din frunzele lor. În plus, ele servesc și ca ascunzători excelente pentru peștii și alte animale care trăiesc în iaz, motiv pentru care efectul lor de reducere a stresului este semnificativ. Nici în ceea ce privește reproducerea peștilor nu sunt de neglijat, iar puietul și peștii tineri se pot ascunde cu ușurință de exemplarele mai mari printre plantele palustre și rădăcinile plantelor din iaz.

Un mic rezumat al rolului plantelor acvatice în iazul de grădină:

  • extrag din apă nitrații, fosfații și alți compuși importanți pentru alge
  • contribuie la menținerea echilibrului biologic
  • reduc concentrația de dioxid de carbon din apă și produc oxigen
  • servesc ca loc de adăpost și de depunere a icrelor pentru peștii din iaz
  • transformă iazul într-un peisaj natural, încântător pentru ochi

Achiziționarea plantelor de iaz

Dragă cititorule, dacă acum te gândești că nimic nu este mai simplu decât asta, din moment ce majoritatea plantelor acvatice de iaz pot fi obținute cu ușurință din apele curgătoare, lacurile mici și canalele de la noi din țară, atunci trebuie să te dezamăgesc, deoarece, dacă procedezi așa, îți poți pune în pericol grav peștii care trăiesc în iazul tău de grădină.

Cu o plantă acvatică procurată dintr-un astfel de loc, poți introduce în iazul tău numeroși paraziți (lipitori, păduchi de pește, agentul patogen al ictioftiriazei) și bacterii periculoase, care pot avea consecințe fatale pentru animalele tale de companie înotătoare. Se recomandă achiziționarea plantelor exclusiv din magazine de specialitate, acvaculturi sau eventual de la un alt cunoscut, prieten etc. pasionat de iazuri de grădină.

Desigur, trebuie să iei în considerare și câteva aspecte atunci când alegi plantele. Mai jos le voi enumera pe cele care mi se par cele mai importante:

  • Dimensiunea iazului: nu este deloc indiferent cât de mare este iazul tău, deoarece, dacă ai (sau vei avea) doar un iaz cu pești aurii de 2-3 metri cubi, nu îl poți umple complet cu plante, deoarece în acest fel vei limita semnificativ suprafața regiunilor importante pentru pești care le asigură libertatea de mișcare.
  • Specii de plante acvatice: merită să alegi plante – mai ales dacă ești începător – care iernează fără probleme chiar și în condițiile meteorologice caracteristice țării noastre. Plantele acvatice subtropicale nu suportă iernile din România, iar plantele mediteraneene nu sunt nici ele cele mai optime pentru un iaz local. În magazine lucrează vânzători calificați, cu cunoștințe relevante, care vă vor oferi toate sfaturile necesare, așa că merită să le cereți părerea.
  • Alege plante acvatice pentru fiecare zonă a iazului de grădină: un iaz de grădină oferă cel mai natural aspect atunci când are o vegetație bogată, așa că este indicat să plantați în el diferite plante acvatice, începând de la zona de mal (mlaștină) și până la zonele cu o adâncime mai mare a apei.
  • Nu uita nici de plantele acvatice plutitoare: plantele care plutesc la suprafața apei (zambilă de apă, castană de apă etc.) sunt extrem de importante deoarece, pe de o parte, umbresc apa iazului, astfel încât aceasta să nu se încălzească excesiv și reduc gradul de radiație UV incidentă, iar pe de altă parte, extrag o cantitate mare de nutrienți din apă, fiind extrem de eficiente în lupta împotriva algelor.
  • Verifică calitatea: cumpără întotdeauna plante sănătoase. Nu este o problemă dacă planta aleasă de tine are una sau două frunze (părți de plantă) uscate, dar din experiența mea, plantele „la reducere” jumătate uscate, oricât de ieftin ar fi vândute, nu sunt cele mai optime alegeri.
  • Transportul: în căldura verii, nicio plantă acvatică nu se simte bine dacă trebuie să petreacă ore în șir în portbagajul mașinii tale. Cu cât rezolvi mai repede transportul lor acasă, cu atât mai puțin vor suferi pe drumul spre casă.

Plantare, iernare, îngrijire

Plantele acvatice de iaz disponibile în magazinele de specialitate sunt vândute de obicei într-un mic ghiveci sau cutie de plastic. În covârșirea majorității cazurilor, aceste recipiente mici din plastic nu sunt potrivite pentru a planta și a introduce împreună cu ele plantele achiziționate în iaz. Pe de o parte, datorită dimensiunii lor, plantele nu se pot dezvolta corespunzător în ele, pe de altă parte, nu au deschiderile pe care le au coșurile de plantare fabricate special în acest scop, a căror structură cu ochiuri oferă posibilitatea unei dezvoltări nestingherite a sistemului radicular al plantei respective.

Înainte de a le planta în iaz, se recomandă ca plantele cumpărate să fie spălate cu atenție, dar temeinic. În acest scop, cel mai bine este să folosești apă din iaz, deoarece dacă speli plantele cu apă de la robinet rece ca gheața, le expui unui șoc sever, care poate duce la deteriorarea și chiar la moartea lor.

Plantarea tradițională

Este adevărat că aceasta este o soluție ceva mai laborioasă decât versiunea cu coș de plantare, dar în acest fel nu vor exista cutii de plastic în iazul tău, adică va oferi un aspect mult mai natural. Este adevărat că sistemul radicular al plantelor va acoperi în cele din urmă în întregime și coșurile de plantare în mod frumos, dar acesta este un proces care necesită timp. Desigur, este lăsat la latitudinea gustului tău ce variantă preferi.

În cazul plantării tradiționale, este extrem de important pentru speciile de plante acvatice cu sistem radicular ca zonele iazului de grădină în care dorești să le plantezi să aibă și un substrat adecvat. Personal, prefer substratul din pietriș mărgărit, pietriș de râu și nu am folosit deloc pământ de iaz la crearea propriului meu iaz. Motivul pentru aceasta a fost foarte simplu, deoarece m-am gândit că excrementele produse în mod constant de pești vor oferi o fertilizare și nutrienți din abundență pentru plantele mele.

Este adevărat că există și plante acvatice cu cerințe nutritive mai mari decât media (acestea sunt în principal specii de plante cu creștere rapidă sau de dimensiuni mari), caz în care – mai ales dacă dorești să ții multe dintre ele – utilizarea pământului de iaz oferă o soluție mai optimă.

Compozițional, pământul de iaz este format din turbă, fibre de nucă de cocos și nisip, precum și diferite îngrășăminte cu eliberare lentă care nu încarcă deloc apa iazului. Nu folosi niciodată pământ de grădină sau pământ de flori în iazul tău, deoarece poate conține prea mulți nutrienți cu dizolvare rapidă și alți compuși dăunători pentru pești, substanțe poluante care nu fac bine sănătății peștilor tăi și pot fi și cauza declanșatoare a apariției algelor.

Dacă decizi să folosești pământ de iaz, nivelează-l într-un strat subțire de câțiva cm pe fundul zonelor create pentru plante și așază deasupra un strat subțire de pietriș mărgărit, pietriș de râu spălat în prealabil temeinic. Într-un iaz de grădină conceput în mod ideal există mai multe zone cu adâncimi diferite ale apei pentru plante, astfel încât poți planta fiecare plantă într-un loc care îi asigură condiții de viață perfect adecvate.

Plantarea în coșuri de plantare

Acesta este modul mai comod de a plasa în mod profesional plantele acvatice în iazul de grădină, dar, în opinia mea, acesta este singurul avantaj al acestei metode. Este adevărat că pe mai multe pagini web locale se poate citi că, dacă folosești un coș de plantare, poți planta oricând plante în iaz și mai târziu, după umplerea completă a iazului, dar dacă te gândești puțin, poți face exact același lucru și fără a folosi coșurile, doar că este o chestiune oarecum mai dificilă.

În magazinele de specialitate găsești coșuri de plantare de diferite dimensiuni. Este important să le alegi pe cele care corespund nevoilor plantelor pe care dorești să le cumperi. Atunci când alegi coșurile, iau întotdeauna în considerare dimensiunea și înălțimea la maturitate a plantei respective. Cu cât crește mai mare o plantă, cu atât are nevoie de un coș mai mare și mai lat pentru o dezvoltare optimă.

Dacă instalezi plantele acvatice (specii autohtone, continentale, care supraviețuiesc și în climat temperat) în zona potrivită pentru ele, nu trebuie să îți faci griji în timpul iernii că vor suferi daune provocate de îngheț. Indiferent de acest lucru, vă recomand ca, de exemplu, nufării să fie plantați cu siguranță sub „limita de îngheț”, adică la o adâncime a apei de 40 cm.

În sine, procedeul de plantare este extrem de simplu. Umpli coșul aprox. până la jumătate cu pământ de iaz, așezi în el sistemul radicular al plantei astfel încât partea tulpinii să nu fie acoperită de pământul de iaz, iar după aceea pui deasupra pietricele mici, pietriș de râu. Rolul principal al pietrișului este de a împiedica pământul de iaz să ajungă în apă, dar în plus oferă și o fixare mai sigură pentru plantă.

Desigur, poți folosi în acest scop și material textil de iută pentru plantare disponibil în magazine, dar și în acest caz așază câteva pietre mai mari deasupra, deoarece peștii koi își scormonesc cu plăcere substratul în căutare de hrană, așa că, dacă planta nu este fixată corespunzător, mai devreme sau mai târziu vei observa că planta ta plantată de curând plutește la suprafața apei.

Dacă îți exprimi opțiunea pentru utilizarea materialului de iută, procedează în felul următor: taie o bucată din acesta de mărimea dimensiunii interioare a coșului de plantare, așază-o în coș, toarnă pământul de iaz, plasează sistemul radicular al plantei în pământ, acoperă cu părțile care ies în afară ale iutei, apoi așază câteva pietre mai mari deasupra materialului de iută. Când ai terminat cu aceasta, planta ta este deja pregătită pentru a fi plasată în iaz.

După ce a ajuns la locul ei, merită sprijinită și din lateral cu câteva pietre mai mari, dar vă recomand să o plasați direct în substrat, în pietriș, îngropată pe jumătate printre pietre, astfel încât să fiți siguri că peștii dvs. nu o vor scoate sau răsturna mai târziu. Nu trebuie să vă faceți griji din cauza materialului de iută, deoarece acesta se descompune foarte lent în apă, așa că nu afectează negativ valorile apei, iar până când se descompune, sistemul radicular al plantei dvs. va acoperi deja în întregime coșul de plantare.

Plantele de acvariu nu merită să fie plantate într-un iaz de grădină, deoarece aproape toate sunt specii tropicale sau subtropicale, motiv pentru care nu supraviețuiesc iernii în iaz. Oricât de impunătoare ar fi priveliștea oferită de o Pontederia sau un ghimbir de apă care crește enorm, în timpul iernii vor pieri cu siguranță, iar prin descompunerea lor vor încărca apa iazului.

Zonele de plante din iazul de grădină

Zona de mal

În această zonă, adâncimea apei este foarte mică (între 1-10 cm), fiind astfel ideală pentru plantele de mlaștină, palustre, cu o adâncime de plantare de aprox. 5 cm (Rogoz, Năsturel de baltă, Iunc, Papură neagră, Strămunte, Măcrișul iepurelui, Căuse, Mentă de apă, Stânjenel galben, Pipirig, Lăcrimioare de baltă, Tătăneasă, Nu-mă-uita de mlaștină, Coada-calului etc.)

Zona puțin adâncă

O regiune ceva mai adâncă decât zona de mal (între 10–30 cm), care servește drept casă pentru numeroase specii de plante spectaculoase, de dimensiuni mai mari (Stuf, Papură îngustifoliată, Floarea-flamingo, Săgeata-apei, Papirus, Coada-calului, Euphorbia palustris, Iarba roșie sângerie etc.)

Zona cu adâncime medie a apei

În această zonă, adâncimea apei este deja mult mai mare (între 30–60 cm), motiv pentru care este recomandat să nu plantați speciile de plante acvatice aparținând acestei zone în zona de mal (Stuf ramificat, Papură latifoliată, Crassula recurva, Mușchi de apă filiform, Acorus calamus, Săgeata-apei, Pontederia cordata, Tufiș de trestie, Stânjenel de baltă, Nufăr galben, Pontederia cordata alba etc.)

Zona adâncă

Zona cu cea mai mare adâncime a apei (între 60-160 cm), care oferă condiții optime de viață pentru plantele care iubesc adâncimi mari ale apei (specii de ciuma-apei, Pontederia alba, diferite specii de nuferi, Papură etc.).

Zona de suprafață a apei

Putem planta în iazul nostru și mai multe specii de plante plutitoare foarte spectaculoase, dintre care recomand în primul rând zambila de apă și castana de apă, care sunt foarte „rezistente”.

Îngrijirea plantelor

Mulți oameni cred că plantele din iazul de grădină nu necesită aproape nicio îngrijire, deoarece „se descurcă” în iaz la fel ca omologii lor care trăiesc în apele libere.

Este adevărat că nu trebuie să le hrănim sau să le fertilizăm separat, deoarece peștii care trăiesc în iaz fac acest lucru în locul nostru, dar din când în când trebuie să facem câte ceva dacă dorim ca plantele noastre să se dezvolte frumos și ca iazul nostru să nu arate după câteva luni ca un incubator de țânțari înnămolit.

Toamna și iarna frunzele plantelor perene se usucă, așa că trebuie să le îndepărtăm întotdeauna, dacă nu altfel, cel puțin la începutul lunii martie, altfel plantele nu se vor dezvolta în măsura corespunzătoare, ca să nu mai vorbim de faptul că părțile de plante uscate ne deteriorează aspectul iazului. Bineînțeles, trebuie să efectuăm această procedură și în perioada primăvară-toamnă, dar acest lucru nu consumă deloc mult timp și este suficient să o facem o dată pe săptămână sau la două săptămâni.

Unele specii de plante se dezvoltă într-un ritm mult mai rapid decât altele, așa că, dacă nu le rărirești din când în când, ele vor lua spațiul de viață al celorlalte. Un iaz de grădină complet acoperit de zambile de apă nu oferă o priveliște tocmai frumoasă, ca să nu mai vorbim de faptul că nu ne putem bucura nestingheriți de frumusețea peștilor noștri.

Peștii koi ținuți în iazurile de grădină au nevoie și de hrană de origine vegetală, iar dacă aceasta nu le este asigurată, atunci ei vor „ataca” cu siguranță plantele acvatice cu frunze mai moi și speciile de ciuma-apei. La mine, de exemplu, acum câțiva ani, rădăcinile tuturor zambilelor de apă care pluteau la suprafața apei au fost ciugulite în timpul vacanței noastre de două săptămâni, când am uitat să-i menționez mamei mele să nu îi hrănească doar cu hrană pentru pești și râme de compost, ci și cu frunze de salată și frunze de spanac oparite.

Plantele acvatice de iaz nu sunt de obicei caracterizate de nicio boală bacteriană sau virală a plantelor, dar, din păcate, din când în când apar afidele, împotriva cărora trebuie să ne apărum dacă nu vrem ca acești mici dăunători să deterioreze lăstarii proaspeți ai plantelor noastre. De obicei, ele apar doar primăvara, deoarece nu mai pot tolera valurile de căldură caracteristice verilor actuale. Din păcate, metoda „le spăl cu furtunul și gata” este doar o soluție parțială, deoarece afidele se vor întoarce pe plante în timp, în plus, prin stropirea cu furtunul putem infecta și alte plante. În prezent există în comerț mai multe insecticide eficiente care sunt periculoase exclusiv pentru afide, așa că nu trebuie să ne temem că le vom face rău peștilor noștri sau că toți apicultorii din cartierul nostru ne vor privi cu ochi răi. Dacă folosim un insecticid împotriva afidelor, este important să studiem cu atenție instrucțiunile de utilizare ale produsului respectiv și să îl aplicăm întotdeauna doar în concentrația recomandată!

Se incarca...